Numele localitatii Polovragi, preluat si de Manastirea Polovragi, a atras o serie de cercetari, care au incercat sa-i descopere semnificatiile tainice. Unii l-au pus in legatura cu o planta rara, numita povagra, sau polvraga, intrebuintata in popor ca remediu impotriva bolilor;

Citeşte mai mult: Manastirea Polovragi

Manastirea Crasna Se afla asezata la poalele muntelui Muncel intr-o zona, care asa cum semnifica si numele, e deosebit de frumoasa. Este ctitoria Marelui Pitar Jupan Dumitru Filisanu, nepot al Marelui Ban al Craiovei Dobromir si var cu Doamna Stanca a lui Mihai Viteazul.

Citeşte mai mult: Manastirea Crasna

Manastirea Visina

Hramul: “Sfanta Treime”

Localizare: Sos. Targu-Jiu - Petrosani , la iesirea din defileul Jiului, Bumbesti-Jiu la 14 km. de Targu-Jiu

Manastire de calugari: 6 vietuitori in documente

Staret: Melchisedec Supraschi

            Ruinele Manastirii Visina (situata pe malul drept al Jiului, la iesirea din defileu) sunt o marturie a inceputurilor monarhismului la noi.

            Istoricul I. Donat in lucrarea “Fundatiile religioase ale Olteniei” a emis ipoteza ca Manastirea Visina a fost ctitorita de Nicodim.

            Cronica rimata de la Prislop, cu titlul “Plangerea Silvasului” scrisa de un calugar, aminteste de prezenta lui Nicodim pe Jiul de sus: “Locul cel ales mai intai // Este in Surduc sus pe Jiu // Acolo pestera am gasit // Si intransa s-a salasluit // Care pestera e acum se gaseste // Si a Sfantului Nicodim se numeste”.

            Intre cei inscrisi ca ctitori, prin contributia adusa la ajutorarea manastirii, documentele amintesc pe Mircea cel Batran, Basarab Voievod, Neagoe Voda si alti domnitori ai secolelor al XVI-lea al XVII-lea.

            Date privitoare la inceputurile manastirii le furnizeaza documentul lui Neagoe Basarab din 14 dec. 1514, care pomeneste pe primul egumen cunoscut al manastirii, Grigorie. Egumenul si calugarii se parasera in fata divanului cu mosnenii din satele invecinate, Bumbesti si Porceni, pentru hotarele stapanilor lor. Pentru a se restabili hotarele au fost trimisi trei dregatori, Detco banul, Stanciul mare portar si Neagoe spatarul, insotiti de 12 boieri din partea locului. Acestia “au umblat pe ocina si au gasit vechile hotare din zilele lui Mircea voevod...”

            Actul din 1514 pomeneste de prezenta unor hotare ale stapanirii manastirii “din vechime, inca din zilele lui Mircea Voevod.” Avem astfel certitudinea ca asezamantul de la Visina are o vechime cel putin din aceasta epoca, de sfarsit al veacului al XIV-lea si inceputul celui de-al XV-lea.

            Alte hrisoave pastrate de la Neagoe Basarab mentioneaza pe langa grija Voievodului pentru Manastirea Visina si prezenta familiei puternicilor boieri Craiovesti care au daruit manastirii muntele Plaseala. Jupanita Neagra este sotia lui Parvu I. Craiovescu si mama lui Neagoe Basarab, cel care avea sa-i mute cu fast ramasitele pamantesti la Curtea de Arges, dedicandu-le pagini vibrante. Iar fiica ei Marga este sotia lui Marcea postelnicul, ambii donatori in 1518-1519 la Manastirea Bistrita Olteana, ctitoria Craiovestilor. Ipoteza noastra cu privire la o eventuala refacere sau reparatie in vremea lui Neagoe Basarab, sunt: O hotarare a lui Petru de Neagoe Basarab si inchinarea manastirii ca metoh la Tismana de catre Dragomir spatar, la 13 februarie 1599.

            De la vechea manastire nu s-au pastrat urme ale chiliilor sau ale zidurilor de incinta, Jiul distrugand eventualele ruine de pe latura estica prin macinarea malului. Au ramas doar ruinele bisericii.

            Actul de hotarare a recunostruirii Manastirii Visina a fost incheiat la 19 oct. 1994 in prezenta acad. Dr. Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei.

            Prin hotararea 7538 a Sfantului Sinod al Bisericii ortodoxe Romane s-a reinfiintat manastirea Visina cu hramul Sfanta Treime.

            Obiectivul propus este ca biserica paraclis a Sfintei Manastiri Visina sa fie structurata din punct de vedere al spatiului, pe orizontala, de la vest la est in : pridvor, pronaos, naos si altar. Structura va fi realizata din lemn de stejar (pereti, bolti, sarpanta, invelitoare), cu infrastructura din beton si piatra iar elevatiile din piatra de stanca legata cu mortar de var.

                                                                                                         ***

Strajuit de munti si cu linistea turburata de curgerea cand domoala, cand vijelioasa a Jiului, drumul spre Lainici ne face sa ne oprim mai sus de gara Meri la Monumentul Generalului Dragalina, ridicat in anul 1927 in memoria eroului cazut pentru apararea defileului de atacurile din 1916 ale armatei germane.

Cu emotia momentului de reculegere pentru jertfa inaintasilor continuam pe drumul in susul Jiului, retraind aidoma lui Alexandru Vlahuta pagini din “Romania pitoreasca”: Nicaieri n-am vazut desfasurate cu atata maiestrie, in acelasi cadru, cele trei mari podoabe ale pamantului: muntii, padurile si apa.”

Iar o podoaba turistica intr-o zona de largire a defileului este Popasul de la Lainici cu locuri de cazare si masa.

Aici se organizeaza anual la 6 august Festivalul folcloric “Cantecul Muntilor” la care participa lume venita dincolo si dincoace de munti.

In vecinatatea Popasului turistic, dar avand o vechime seculara se afla un loc de inchinaciune si credinta: Manastirea Lainici.

Vezi si:

Manastirea Lainici

Manastirea Polovragi

Manastirea Crasna

MANASTIREA LAINICI

 Manastirea Lainici este asezata pe mirificul Defileu al Vaii Jiului, la 32 km departare de Targu-Jiu si 25 km de Petrosani. Este liantul credinciosilor din oltenia cu cei din ardeal si face parte, jurisdictional, din arhiepiscopia Craiovei, fiind cea mai mare manastire de calugari din aceasta eparhie.

In marea Sa mila fata de poporul roman, Dumnezeu l-a trimis in secolul al XIV-lea in Tara Romaneasca pe Sfantul Nicodim cel Sfintit de la Tismana, pentru a da un suflu nou Bisericii, a o reinvia si organiza. Astfel, Sfantul Nicodim a ctitorit o multime de manastiri la poalele Carpatilor, ce au constituit adevarati piloni de sustinere ai Ortodoxiei si romanismului, deoarece din sec al XIII-lea incepuse deja invazia de catolicizare a ardealului de catre Biserica Catolica.

Cronica rimata de la Manastirea Prislop arata ca Sfantul Nicodim s-a asezat intr-o pestera pe Valea Jiului “la Surduc”, deci langa Manastirea Lainici.

Marea prigoana impotriva ortodoxiei romanesti, declansata peste toata Transilvania intre 1750 si 1765, de apocaliptica imparateasa a imperiului a imperiului austro-ungar, Maria Tereza, a ajuns pana la Manastirea Lainici. Asa cum dovedesc documentele vremii, generalul bukow a distrus peste 300 de biserici si manastiri ortodoxe, printre care si Manastirea Lainici, care era situata la cativa kilometri de granita cu Imperiul Austro-Ungar.

In 1784, Schimnicul Atanasie este trimis de la Tismana pentru a reinvia Manastirea Lainici, unde aduna din nou o obste de 30 de monahi. Dupa moartea sa, intre 1810 si 1817, cativa boieri din Targu Jiu: Nicolae Brailoiu, Raducanu Mardanescu, Stanca Maldarascu si Iosfic Farcasescu, din Farcasestii Gorjului, au construit actuala biserica din zid a Manastirii Lainici, care a fost sfintita de catre Episcopul Galaction al Ramnicului cu hramul “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului”.

In Manastirea Lainici a stat ascuns Tudor Vladimirescu deghizat in calugar, deoarece era urmarit de turci pentru ca luptase impotriva lor in razvoiul ruso-turc dintre anii 1806 si 1812. De aceea, in 1817 manastirea a avut de suferit, fiind devastata de turci; calugarii au fost alungati, iar lui Maxim monahul i s-a taiat capul.

Dupa mai-sus-numitul Schimnic Atanasie, care a fost staret la Lainici, este vrednic de amintit marele staret – “Luceafarul Lainiciului” – cum este numit de Sfantul Calinic de la Cernica, Cuviosul Irodion Ionescu.

Cuviosul Irodion Ionescu a fost staret in Manastirea Lainici intre 1854 si 1900, cu intermitente. El a fost adus de la Manastirea Cernica si numit staret de Lainici de catre Sfantul Ierarh Calinic, imediat dupa numirea sa ca episcop la Ramnic. Cuviosul Irodion i-a fost duhovnic in toata aceasta perioada. Se consemneaza chiar, in viata Sfantului Calinic, cele doua minuni pe care le-a facut in drum spre Lainici, la duhovnicul sau.

Primul razboi mondial, intre 1916-1918, a fost nemilos fata de Manastirea Lainici, distrugand-o complet; trupele germane au intrat cu caii chiar si in biserica, facand focul in ea si profanand-o peste masura. Pana azi se mai pastreaza scrijelite pe peretii din altar numele unor soldati si ofiteri care au dormit acolo si au profanat biserica. Au fost furate de catre soldatii germani toate odoarele de pret, inclusiv clopotele. Arhiva Manastirii, care era de 16 metri liniari, a fost arsa, precum dovedesc documentele vremii. Cimitirul a fost devastat si profanat, toate crucile fiind smulse si calcate in picicioare. Dupa razboi nu se mai cunosteau mormintele, ce au ramas neidentificate ana astazi.

In 1929 a fost trimis de la Manastirea Frasinei un grup de 6 monahi, avandu-l staret pe Cuviosul Visarion Toia, care au ridicat din ruine Manastirea, construind cladirile necesare si introducand viata de obste cu un regim ascetic sever, intocmai ca la Manastirea Frasieni. Datorita seriozitatii, disciplinei duhovnicesti si slujbelor care se savarseau aici, manastirea devine tot mai cautata de numerosi credinciosi din imprejurimi. Duhul sfintilor parinti din vechime, ce au locuit aici, dinamiza viata duhovniceasca.

Dupa 1947, cand vine la conducere regimul comunist, manastirea Lainici este lovita iarasi fara mila. In aceasta  perioada incepe construirea caii ferate Bumbesti-Livezeni, precum si modernizarea Drumului National, pe aceeasi distanta. Muncitorii care au executat viata bisericeasca din manastire asemenea unor  invadatori pagani, ocupand toate terenurile manastirii si amplasand aici baraci. Prin astfel de cruzimi a trecut Manastirea Lainici pana in 1957, cand toti aceeia care au ocupat cea mai mare parte a spatiilor manastirii au parasit, cu mare greutate acest loc.

In 1961 Manastirea Lainici este desfiintata ca manastire independenta, ramanand cu titlul de “casa de oaspeti”. Pana in 1970 usile bisericii au fost inchise cu lacatul, nemaipermitandu-se sa se faca slujbe decat in unele Diminici si sarbatori religioase.

In 1975 a venit ca staret P.C. Arhim. Caliopie Georgescu, care a inceput sa mai faca unele imbunatatiri in viata manastirii, favorizat fiind si de politica vremii, care parea sa fie mai blanda si mai omenoasa. Astfel, dupa 1983, datorita novicilor care au inceput sa se inmulteasca, introduce din nou randuielile ascetice monahicesti, respectiv slujbele de la miezul noptii si nemancarea de carne in obste, lucrul ce a dus la o viata duhovniceasca mai buna.

Dupa Revolutia din 1989, ca urmare a afluentei crescande de credinciosi, in Manastirea Lainici se simtea nevoia unei biserici mai mari si mai incapatoare. In Duminicile si la marile sarbatori religioase se faceau slujbe in aer liber.

In iulie 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserica-catedrala, de catre Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Nestor al Olteniei. Biserica a fost inceputa, proiectata schematic si construita pana la stadiul structurii de rezistenta de catre Ing. Ioan Selejan, actualmente Preasfintitul Episcop al Covasnei si Harghitei.

Noua biserica-catedrala din Manastirea Lainici este inedita prin planul sau arhitectonic, cuprinzand doua biserici suprapuse. Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al terenului, in panta, acesta creand necesitatea unui subsol. Pe de alta parte, precum se cunoaste, Istoria Bisericii Crestine pana in zilele nostre a cunoscut doua perioade fundamentale: prima perioada de la anul 1 pana in anul 313, respectiv pana la Edictul de la Milano al Imparatului Constatin cel Mare, perioada bisericii din Catacombe, in care s-a varsat cel mai mult sange si au murit milioane de mucenici pentru Hristos, acesta fiind fundamentul si temelia Bisericii Crestine; si a doua perioada, de la anul 313 pana in zilele noastre.

Asemeni impartirii Istoriei crestine in cele doua perioade fundamentale, tot astfel s-a impartit si planul arhitectonic al Noii Biserici.

Insa aspectul cel mai inedit al acestei biserici este tematica iconografica, care intentioneaza, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa se realizeze. Astfel, biserica de la subsol va fi destinata Bisericii din Catacombe, pictandu-se viata crestinilor de la anul 1 pana in anul 313, reprezentandu-se majoritatea Sfintilor si martirajelor cunoscute din istoria Bisericii si din Sfanta Traditie.

In pictura bisericii de deasupra, se vor marca cele mai importante momente din istoria bisericii crestine, cu cei mai reprezentativi Sfinti din toata lumea si din toate timpurile. In prezent, in Manastirea Lainici sunt 35 de supravietuitori.

Staretul Sfintei Manastiri Lainici : Arhimandrit Ioachim Parvulesc

Vezi si:

Manastirea Tismana |  Manastirea Camareaseasca  |  Manastirea Polovragi  |  Manastirea Icoana  |  Manastirea Crasna  |  Manastirea Stramba-Jiu